Lacrima curge 
Încet, încet,
Viaţa valsează.
Dansez, dansez
Cu visul în castel.
Castel, castel,
Vei vrea ca viaţa mea
Să-ţi lumineze calea?
Cale, cale,
Cu nasul în oale,
Oare, oare,
Niciodată nu apare?
Ce să fie oare?
Dragostea din vale.
Vara e soare,
Dragostea moare,
Ma intreb ,oare,
Vara mai apare ?
Uneori valsez in ploaie,
Cu tine langa mine,
Sub umbrela ta de iubire. 
Primul meu copil s-a nascut,
Povestea lui, a inceput.
Un pitic,
Mic,mic,mic,
Sta si el un pic,
Sa iti lase un pupic.
Toamna a cuprins întreaga natură. Pădurea şi-a schimbat haina verde cu cea ruginie.
Frunzişul codrului a căpătat diverse nuanţe: ruginiu, galben, portocaliu şi maro.
” – Unde îţi sunt cântăreţii, codrule? întreabă o veveriţă jucăuşă.
– Au plecat! răspunde el trist.
– Au plecat?…
– Da, dar aţi rămas voi, prietenele mele.”
Deodată, ploaia s-a pornit şi veveriţa s-a grăbit spre casă.
Este toamnă. Ascult ultimul cântec al greierelui:
– Ce cântecel frumos, greiere! îi zic.
– Sunt un cântăreţ priceput!
– Dar ţi-ai adunat hrană pentru iarnă ?
– Nu! zise el lăsând capul în jos.
– Atunci să-ţi fac un descântec ca să-ţi găseşti hrană.
– Mai bine mă apuc de treabă! zise el plictisit.
Şi plecă mai departe cântând.
deeacalinescu 